...



Prin sute, poate mii sau chiar intreg , exista un adevar in care sa credem, eu si tu. Acesta este ascuns de mintea noastra ce nu trece dincolo de limitele impuse de exterior, de anturaj, de familie.
Cand esti mic crezi ca atunci cand vei fi mare , vei fi fericit alaturi de o persoana pe care o vei numi " iubirea ta", alaturi de care iti vei construi propia familie. Vei avea caminul perfect, ve-ti fi parintii perfecti cu copii perfecti.
Dar ininte de-a obtine o parte din vis, oricare ar fi ea, te lovesti de zid.
Acest zid nu este real, este proiectul mintii tale pe care l-ai abandonat cand te jucai in parc si mama iti spunea ca, totul e frumos si ca sa nu simti si sa vezi "monstrul" trebuie sa o asculti.
Ai uitat de acel "monstru" iar acum te loveste. Esti slab, devii una cu el. Dorintele tale puerile au devenit imposibile, "monstrul" nu mai este "monstru" a devenit realitate. Oare asa sa fie?
Nu este bine sa privesti in exterior ci in tine. Afara e alta lume, lume de care totusi apartii, dar tu esti unic.
Esti o individualitate ce traieste prin bine si respira prin ceilalti.
Aceasta respiratie poate fi influentata de zona, material si dorinta. Doreste-ti aerul sigurantei caci nu il vei avea dar il poti simti si te poti prinde in el prin tine.
Doreste-ti ceea ce ai visat in copilarie: iubire, crede in ea, gandeste ca exista desi poate nu o vezi , ti-o poti imagina , traieste-o prin tine. Iar ura, praful, nedreptatea existaprin ceilalti , prin respiratie dar nu si prin simturi. Durerea iubirii neexistente te poate face fericit daca crezi in ea.
Reda-ti increderea in visele pierdute, caci totul a pornit de la un vis . o dorinta un scop. Tu le detii deci nu te poate impiedica nimeni si nimic sa nu crezi sa sa nu vrei.
Gandeste ca la inceput nu a fost nimic, acum sunt multe, dar nimic rau prea credul pentru tine pentru a te face nefericit.
Materialul din buzunare cel care te inconjoara sau stai nu-ti zic decat "crede", te privesc, te rasfata, te poftesc sa le atingi... dar nu uita "tu" esti "tu".
Sufletul visator in cautarea fericirii cu a carui legatura poti fi mereu legat.

Comentarii

  1. hehehehe...foarte hedonist
    frumos...regret ca nu pot sa imi dau o parere obiectiva in acest post
    imi place parte desre autocunoastere si in comentul anterior am observat multa cunoastere de sine
    uite,cel putin pt mine, autoreflectiile astea ma deprima,imi determina ganduri incalcite,inourate...
    revenind la materialul tau...da,asa este cu totii visam indiferent de varsta...dar intr-adevar cand suntem copii avem niste gardieni care ne pazesc visele,filtreaza majoritatea cosmarurilor...parintii nostri
    dar dupa ce crestem ne cerem drepturile...si le primim...cu varf si indesat
    apropo...imi place adresarea foarte personala

    RăspundețiȘtergere
  2. Defbest ...scriu cand am timp si da scriu mult pentru ca am mult in minte muult de tot...Sa-mi citesti cartea :))))
    Anonimule multumesc ca treci pe aici si multumesc pentru cuvintele tale!

    RăspundețiȘtergere
  3. trec cu o placere deosebita
    e placut sa citesti gandurile cuiva,exprimate foarte cursiv si inteligibil intr-o tara plina de analfabeti.
    keep up the good work.

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare