Cautarea Esentei

Un nou an a inceput deja de cateva saptamani, dar schimbarea inca bate la portile prezentului nostru. Desi sarbatorirea lui a fost plina de sperante si entuziasm, realitatea e ca transformarea adevarata nu vine doar o data cu artificiile. Da, stiu, ne dorim mai mult, asteptam ceea ce inimile noastre tanjesc si cautam imposibilul de pana acum.

Uneori ne simtim prinsi in frustrare, in regrete, dorindu-ne macar o clipa din trecut pentru a decide altfel. Insa ceea ce avem acum este rezultatul alegerilor facute si al celor care urmeaza sa le facem.

Sa fii in pielea ta nu e intotdeauna usor, chiar daca cineva, undeva, si-ar dori sa fie exact in locul tau. Am invatat, incet si dureros, sa fim nemultumiti. Sa ne comparam. Sa ne credem insuficienti. Si totusi... sa pretuiesti viata este un miracol in sine.

Suntem diferiti. Stim asta. O simtim si o traim. Cu toate astea, continuam sa ne raportam la ceilalti de parca ar trebui sa fim toti la fel, sa ne incadram in aceleasi tipare.

Dar poate ca acum e un inceput real. Un moment in care putem zambi pana cand cerul ni se lumineaza in mijlocul furtunii. Sa visam atat de departe incat visele sa para prea mici pentru ce putem deveni. Sa traim pana cand viata pare infinita.

Asta inseamna sa renuntam la exterior, la imagine, la validare. Cand te regasesti pe tine, poti oferi celorlalti ce ai mai frumos: unicitatea ta.

De ce sa traim in lucruri identice, cand putem purta culori diferite? Fii viu, fii autentic, fii colorat!

Daca o floare intr-o groapa de gunoi e mai frumoasa decat o gradina plina de flori, atunci o viata pornita din nimic este mai pretioasa decat una traita in rutina.

Ca femeie... vreau ca inima mea sa redevina pura. Vreau ca sufletul meu sa vada ce e ascuns de graba, de zgomot, de griji. Vreau sa iubesc tot ce vad, pana cand lumea devine prea mica pentru cat pot simti.

Tu... ce vise ai?

Opreste-te. Acum. Poti fi mai fericit ca oricand – nu pentru ca asa spun altii, ci pentru ca o simti tu.