Soare, ploaie pentru corola!
Prefer ploaia pentru ca soarele imi ia puterea, am spus,
Mult prea cald era vara in Romania si de multe ori tanjeam dupa o umbra "racoroasa", iar ploaia parea o binecuvantare de sus.
A veni in Londra si schimba climatul m-a incantat si recunosc ca abia asteptam suvoaiele de ploaie.
Insa ,clar, inceputul de aici mi-a fost indreptat spre arhitectura caselor, caracterul si comportamentul oamenilor iar vremea de toamna ma cam necajea deorece vroiam lumina sa pot observa mai bine.
Dar...A venit primavara, vara si ochii mi-au fost incantati de tot spectacolul oferit de natura de aici. Oricat de aglomerat ar fi si oricat de "urati" uneori sunt oamenii, splendoarea verdelui si frumosului mi-au mangaiat papilele sufletesti.
Stiam ca totul se rezuma ordinii lasate de Dumnezeu pe pamant, aici, fiind vorba de ploaia care curge de atat de multe ori. Acum iubesc fiecare strop de ploaie,chiar daca uneori uit umbrela si ajung acasa cu dusul facut. Stiu sigur ca ploaia e un frumos ce te face sa te simti foarte bine atunci cand ii intelegi rostul.
A gandi lumeste e stupid pentru ca asta duce la tristete, trebuie sa tintim mai sus, sa gasim semnificatii si sa ne detasam de obisnuit pentru ca tot ce e diferit si unic,e superb.
"Off ploua" a disparut din dictionarul meu de mult si aceste siroaie de viata imi da liniste in suflet. Traiesc pace; eu ma relaxez si Creatorul isi sustine creatia pentru noi. El are grija!
Natura se dezlantuie uneori insa noi am uitat de ea de prea multe ori. L-am lasat pe Dumnezeu in acele nopti de demult cand ne puneau bunicii sa ne rugam. El vrea sa ne aminteasca de El pentru ca El controleaza totul, dar noi mergem cu gandurile imprumutate de la altii mai departe. Tot ce vrea El sa ne dea e opusul la ce traim azi: stres, neliniste, suferinta, tristete, nemultumire, ura, crima, dezastre.
Si ce e superb?
Dragostea Lui, care doar ne aminteste multora dintre noi ca avem nevoie de AIERUL Lui.
Imi este dor de soare la fel cum imi este dor de ploaie. Iubesc verdele cum iubesc albul, nu pentru ca asa m-a invatat lumea ci pentru ca asa este ordinea universului. Iubesc exteriorul pentru ca este pentru mine, indiferent de culoare si nuanta.
Si cand simt asa, sunt fericita ca sunt parte din corola de minuni a lumii.
Mult prea cald era vara in Romania si de multe ori tanjeam dupa o umbra "racoroasa", iar ploaia parea o binecuvantare de sus.
A veni in Londra si schimba climatul m-a incantat si recunosc ca abia asteptam suvoaiele de ploaie.
Insa ,clar, inceputul de aici mi-a fost indreptat spre arhitectura caselor, caracterul si comportamentul oamenilor iar vremea de toamna ma cam necajea deorece vroiam lumina sa pot observa mai bine.
Dar...A venit primavara, vara si ochii mi-au fost incantati de tot spectacolul oferit de natura de aici. Oricat de aglomerat ar fi si oricat de "urati" uneori sunt oamenii, splendoarea verdelui si frumosului mi-au mangaiat papilele sufletesti.
Stiam ca totul se rezuma ordinii lasate de Dumnezeu pe pamant, aici, fiind vorba de ploaia care curge de atat de multe ori. Acum iubesc fiecare strop de ploaie,chiar daca uneori uit umbrela si ajung acasa cu dusul facut. Stiu sigur ca ploaia e un frumos ce te face sa te simti foarte bine atunci cand ii intelegi rostul.
A gandi lumeste e stupid pentru ca asta duce la tristete, trebuie sa tintim mai sus, sa gasim semnificatii si sa ne detasam de obisnuit pentru ca tot ce e diferit si unic,e superb.
"Off ploua" a disparut din dictionarul meu de mult si aceste siroaie de viata imi da liniste in suflet. Traiesc pace; eu ma relaxez si Creatorul isi sustine creatia pentru noi. El are grija!
Natura se dezlantuie uneori insa noi am uitat de ea de prea multe ori. L-am lasat pe Dumnezeu in acele nopti de demult cand ne puneau bunicii sa ne rugam. El vrea sa ne aminteasca de El pentru ca El controleaza totul, dar noi mergem cu gandurile imprumutate de la altii mai departe. Tot ce vrea El sa ne dea e opusul la ce traim azi: stres, neliniste, suferinta, tristete, nemultumire, ura, crima, dezastre.
Si ce e superb?
Dragostea Lui, care doar ne aminteste multora dintre noi ca avem nevoie de AIERUL Lui.
Imi este dor de soare la fel cum imi este dor de ploaie. Iubesc verdele cum iubesc albul, nu pentru ca asa m-a invatat lumea ci pentru ca asa este ordinea universului. Iubesc exteriorul pentru ca este pentru mine, indiferent de culoare si nuanta.
Si cand simt asa, sunt fericita ca sunt parte din corola de minuni a lumii.
Comentarii
Trimiteți un comentariu