Lumea conteaza...sau eu?

Marcu (9:4-8)
Ilie li s-a aratat impreuna cu Moise, si sta de vorba cu Isus.
Petru a luat cuvantul si a zis lui Isus: "Invatatorule este bine sa stam aici, sa facem trei colibi:una pentru tine, una pentru Moise si una pentru Ilie?"
Caci nu stiau ce sa zica, atat de mare spaima ii apucase.
A venit un nor si i-a acoperit cu umbra lui; si din nor s-a auzit un glas, care zicea:"Acesta este Fiul Meu prea iubit, de El sa ascultati!"
Indata ucenicii s-au uitat imprejur si n-au mai vazut pe nimeni decat pe Isus singur cu ei."

Iar noi ce facem azi? Cui ne inchinam, pe cine cinstim, pe cine sarbatorim? Pe Isus sau pe alti sfinti (care au pacatuit si ei insa noi ii numim sfinti, ex:Pavel s-a lepadat de Isus zicand ca nu-l cunoaste de 3 ori pana cand au cantat cocosii, atunci cand Isus urma sa fie rastignit.)?
Cui facem noi Biserici?
Cui ne inchinam noi in Biserica, Domnului sau unor oameni morti?
Unde in Biblie scrie ca Dumnezeu a zis sa cinstim sfintii si sa ne rugam lor?
Oare un om a lui Dumnezeu ca Ilie (Ion Botezatorul) ar accepta el sa ne inchinam lui si nu lui Isus?
Oare toti acesti sfinti au devenit Dumnezei pentru ca l-au urmat pe Domnul?
Oare nu am ajuns la fel ca grecii ,sa credem in zei?
Unde mai exista acel unic Dumnezeu de care tot vorbim cand ne inchinam la sfinti si le cerem lucruri ca unor zei?
Si zeii aveau un zeu suprem...insa noi il avem pe Dumnezeu care ne spune sa ne inchiam doar lui caci este un "Dumnezeu gelos". Insa noi ne aplecam capul in fata fiecarei icoane si la auzirea oricarui nume de ucenic...cat de jos am decazut...si vrem ca Domnul sa lucreze!!
Daca sotul sau sotia te inseala cu multi,multe...il/o mai iubesti si ajuti cand e in nevoie mare, dar mai esti alaturi de el, sau ea mereu, in orice? Cu siguranta nu...
Atunci ce ii cerem noi Lui Dumnezeu? Sa ne raspunda rugaciunilor noastre ce trec pe la toti ucenicii?
Am decazut, ne-am rispit, am ametit in cautari zadarnice, in iubiri efemere si in lucruri trecatoare lasand ca sufletul nostru sa fie pustiu si mereu cu strigatul gata sa izbucneasca "Nu mai pot!!"
Ne plangem ca ne este greu...dar oare cum e un Tata perfect tradat si inselat, uitat si izgonit de propii sai copii? Cum se uita El la noi, cum sa ne ajute cand noi ne bazam pe oameni?? pe niste tarana???pe aceste lucruri trecatoare?
Credem tot ce zic unii"Biblia este grea, nu o intelegem" dar oare nu putem incerca si iar incerca,facand asta pentru Dumnezeu...macar asta! El va vedea ca incercam o data, de doua ori, de trei ori, si tot incercam, va vedea ca din suflet ne dorim, si ne va ajuta sa intelegem, sa-L cunoastem.
"Hai dragul meu copil, cauta-Ma sa Ma pot arata, sa te pot ajuta, sa iti pot da toata dragostea Mea, sa Ma simti in fiecare ceas al vietii tale, sa te pot primi in bratele Mele intr-o viata vesnica si perfecta, asa cum mintea ta nu si-o poate inchipui acum, caci aici cunosti raul si il vezi. Cauta-Ma, tte astept oricand."
Il auzim?
nu...dar auzim injuraturile pe strada, vorbele urate si gandurile murdare.
Citim despre sanatate si daca ne intereseaza mai citim odata, sa intelegem, cautam explicatii in dictionare, cautam sa citim despre moda, despre cresterea copiilor ca ne intereseaza, etc...dar despre Dumnezeu, Tatal nostru de ce nu cautam? Ca parinte ne dam toata silinta sa ne crestem copii cum trebuie ... dar oare cum se simte Tatal Tau care te poate invata cum sa-ti cresti copii bine iar tu nu-i dai atentie?Care a suferit atat pentru tine, L-a dat pe Isus sa moara pentru tine si tu...ce faci? cauti tot pentru tine...tot nu II auzi chemarea???!!!
Spui ca iti iubesti mama si tatal care te-au nascut...dar pe Cel care te-a creat cui il lasi? Cum iti poate El da tot ce are nevoie sufletul tau cand nu faci nimic pentru El? Iti respecta dragostea ta fireasca pentru mama si tatal tau, caci El a pus asta in fiecare, insa nu va accepta indiferenta ta fata de El, nu poate pastra aceasta legatura ce ti-o faci pe pamant sa fie vesnica, daca tu nu Il recunosti si pe El ca Tata tuturor, mai ales al Tau!
Totul e in zadar, degeaba facem atatea pe acest pamant, degeaba iubim atat de mult, daca nu Il iubim pe El, astfel incat aceste lucruri sa dainuie si dincolo!...
Cui ne dam noi viata, increderea, cercetarea?
Unor lucruri marunte sau celor mai mari si perfecte lucruri despre care Dumnezeu te invata?!
Cui ne increditam noi copii nostri in aceasta lume nebuna, lumii? ...
cand Dumnezeu asteapta sa ii spunem.."Tata Tu mi-ai dat acesti copilasi, poarta-Le de grija acolo unde eu nu mai pot, ajuta-ma Tu, caci toate sunt ale Tale, Tu spui ca dai mii de oameni pentru unul credincios, cred in Tine Tata si vreau ca Tu sa porti de grija si sa mergi inaintea copiilor mei. Eu nu pot intra in mintea lor dar Tu poti, Tu ii cunosti mai bine, ajuta-ma sa ii cresc cum trebuie, implica-te in viata lor, schimba-le gandurile rele si inima sa fie bune, condu-le pasii pe calea cea buna. Eu sunt un om neputincios dar am nevoie de Tine in viata mea si iti incredintez copilasii mei in mana Ta ocrotitoare si iubitoare, care stie totul, nu putin, asa cum stiu eu."
Cui cerem noi sa avem un loc de munca bun si stabil? Omului?
Omul cum poate te tradeaza...dar Dumnezeu e mereu cu Tine!
Da-i Lui viata Ta si lasa-L pe Isus in viata ta, sa te invete El cum sa birui lumea si cum sa-ti pastrezi viata ta si a familiei tale, pentru vesnicie!!!!
Ce conteaza vorbele lumii? Eu trebuie sa contez pentru mine...eu trebuie sa-mi astern patul, eu trebuie sa-mi fac casa rezistenta, eu trebuie sa traiesc si sa simt pentru mine...nu cum vor altii.
Si Dumnezeu e cu mine, cu tine, cu oricine Il cauta cu adevarat... si isi da silinta!