Fiecare este diferit...dar

Ceea ce inca multi nu am reusit sa intelegem este ca fiecare este diferit. Suntem de acord cu aceasta afirmatie insa nu ne folosim de ea. Doi oameni se cearta pentru ca nu impartasesc aceiasi idee... insa HELLOO suntem diferiti...Atunci de ce va mai certati ? Ca om avem capacitatile de-a intelege, accepta si aproba...insa, din pacate instincul animal este primordial. Din fericire Cuvantul lui Dumnezeu ne invata sa ne iubim aproapele, sa iertam, sa avem rabdare, sa fim blanzi, sa ne rugam pentru schimbari bune. Daca am reusi cu adevarat sa facem asta foarte multe conflicte nu ar mai exista, familiile nu s-ar mai desparti iar copii nu ar mai fi in conflict cu parintii. Problema nu exista in lume , problema din pacate este in noi atunci cand nu ne lasam mai prejos decat altii, atunci cand ripostam, atunci cand ne enervam, atunci cant tipam, atunci cand ne credem superiori, atunci cand parerea altora nu conteaza. Problema este ca nu zice nimeni sa faci intotdeauna ca ceilalti daca ai o opinie diferita ci doar sa accepti, sa intelegi diferenta ca un lucru normal. Stiu ca este greu sa tii piept unui om tafnos care se crede buricul pamantului , este greu sa-i imparatasesti ideeile dar este usor sa-l lasi sa se manifeste si sa-i oferi intelegere. Exista difereite situatii in care intelegerea si acceptarea sunt grele mai ales in familie, acolo unde unele decizii sunt destul de importante. Acolo problema capata intradevar interes pentru ca e vorba de viitorul familiei, insa Dumnezeu ne invata sa dam intaietate barbatilor iar barbatii sa ia in considerare si spusele sotiilor. Stiu ca pentru multi acest lucru este greu insa atunci cand Dumnezeu este prezent, in sanul acelei familii deciziile bune iau fiinta iar cele rele fie nu au loc fie sunt depasite, trebuie doar sa ne punem increderea in Dumnezeu atunci cand nu stim daca ceva este bine sau rau. Este dificil acolo unde Dumnezeu nu exista pentru ca siguranta divina nu este si atunci tragi cu dintii de cel de langa tine ca sa fie bine, din pacate de multe ori asta duce la conflic... Cred cu tarie ca trebuie sa ne schimbam mai mult, sa acceptam mai mult, sa ascultam mai mult, sa ne coboram capul mai mult, sa Il implicam mai mult pe Dumnezeu in viata noastra. Poate pentru multi suna aberant insa acolo unde este Dumnezeu orice problema are solutie. Trebuie sa ne schimbam daca ne dorim o familie frumoasa unde sa fie pace si armonie. Trebuie sa fim mai buni si trebuie sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne arate calea ce-a buna, calea ingusta care e plina de pace si implinire.

Comentarii

  1. excelent acest articol,cu bunavointa ta lam pus la mine pe blog cu specificul ca nu lam scris eu,intra sa vezi.

    RăspundețiȘtergere
  2. Madalina, ai observat ca cele mai mari conflicte sunt generate de discutiile despre credinta? Eu nu am intrat niciodata in polemici pe aceasta tema si cred in libertatea fiecaruia de a-si alege un stil de viata. Culmea e, ca cei de care vorbesti tu, certaretii din familie, barfitorii etc. se auto-intituleaza credinciosi!! Si asta ma exaspereaza, pentru ca am intalnit atei cu cei 7 ani de acasa, cu mult bun simt si cu o conduita si o moralitate demne de urmat. La fel cum am intalnit si credinciosi care sunt in stare sa iti dea in cap daca ai intrat in biserica imbracata in pantaloni sau fara un batic pe cap, dar barfesc in timpul slujbei si daca ii iei la bani marunti, nu cunosc nici macar notiuni elementare despre crestinism, despre cuvantul lui Dumnezeu si mai ales, nu stiu ce inseamna iubirea de aproape (aproape pe care l-ar sfasia fara sa mai stea pe ganduri, daca ar indrazni sa aiba o opinie diferita de a sa).
    Ai dreptate, ar fi ideal ca fiecare sa ne respectam, sa avem rabdare unii cu ceilalti, sa ne purtam civilizat unii cu ceilalti. Multe dintre acestea nu tin numai de credinta, ci tin de fiecare individ in parte, de educatia primita si de gradul de civilizatie al fiecaruia.
    Oh, am scris un roman! :*

    RăspundețiȘtergere
  3. Dara sunt d'acord cu tine...eu am scris doar din punctul de vedere al credintei...
    Cred cu tarie ca educatia este extrem de importanta si enorm de multe familii, oameni care vorbesc de Dumnezeu si despre cum ar trebui sa fim nu sunt un exemplu bun. Sunt constienta ca sunt extrem de putini oameni care chiar sunt demni de-a fi numiti copii ai lui Dumnezeu...si asta pe mine chiar ma doare... cum pot ei sa arunce cu noroi in ceilalti ca nu sunt a Lui Dumnezeu cand ei nu sunt un exemplu?
    La fel gandeam si eram si eu ..insa din fericire am cunoscut oameni , putini ce-i drept, care crede-ma mi-au aratat ce inseamna sa fii copil a Lui Dumnezeu.
    Un exemplu bun este Luigi Mitoi...a fost boxeur..bataus si acum iti este drag sa te uiti la el... este pastor la o biserica de cateva mii de oameni in Chicago...
    Pe mine m-a atras prin felul lui de-a fi si de-a predica... stilul de viata care il promoveaza si felul cum te primeste pe tine...un om de rand..
    Daca vreodata o sa poti ti-as recomanda sa asculti o predica de-a lui Sensul Vietii- Luigi Mitoi...sau pe youtube sa cauti cu el Luigi Mitoi - Familia... asa de curuiozitate sa vezi cam ce inseamna sa il urmezi pe Dumnezeu... nu ce tot auzim in dreapta si in stanga ...
    Te tuc:* si fii binecuvantata cu o viata frumoasa:*

    RăspundețiȘtergere
  4. You have a very good blog that the main thing a lot of interesting and useful!hope u go for this website to increase visitor. BTW keep posting!!!

    RăspundețiȘtergere
  5. Multumesc pentru picaturile de adevar !mi-ai alinat sufletul dar , cum ai proceda , cata intelegere ai avea si mai bine zis pana cand, cat timp ai reusi sa faci asta in contextul in care omul de langa tine te umileste constant , te banuieste , te sfideaza si cand vede ca nu te poate face sa te balacesti alaturi de el in minciuna si aburi de alcool, pur si simplu te strange de gat si spune ca are drept de viata asupra ta ?! mai poti fi sotie si mama ?!

    RăspundețiȘtergere
  6. Legat de dificultatea de-a fi sotie si mama in conditii dificile...pana la a fi luat de gat si spus "esti a mea si fac ce vreau cu tine".
    Este dificil sa fii sotie asa...nu m-as vedea in asemenea conditii...insa stiu ca Isus a indurat crucea pentru noi ...si fiecare avem o povara...de fiecare Dumnezeu se foloseste...insa Dumnezeu nu accepta brutalitatea...Dumnezeu accepta rabdarea si rugaciunea...pocainta...Dumnezeu nu iti spune "stai cu el" (in casa ci casatorita) dar spune sa ramai sotia lui si prin tine e posibil ca Dumnezeu sa schimbe si viata lui.
    Dumnezeu doreste ca noi femeile sa avem un sot, barbat...doar daca moare si dorim sa ne casatorim putem lua un al doilea sot... Dumnezeu nu iti cere sa induri bataie...ci sa astepti "vindecare" in rugaciune (repet nu in aceiasi casa daca nu se poate)....
    La Dumnnezeu totul e posibil...si cred cu tarie ca prin credinta unui sot si devotarea lui pentru Dumnezeu...se produc schimbari si la al doilea sot....poate nu acum...dar in timp.
    Fiecare avem probleme si poveri...Dumnezeu este solutia...Biblia are raspunsuri la toate...
    Dumnezeu e iubire...nu cruditate!
    Fii binecuvantata sau binecuvantat!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare